Intre timp a venit și iarna

La oftalmolog nu am mai ajuns, la ortoped am fost la dr Danilă care ne-a recomandat masaj la picioare și pt cealaltă problemă control la 3 ani.
Acum îl așteptăm să vină de la munte. L-am trimis cu mama și cu tata la Tușnad în cantonament și din câte am înțeles, i-a cam plăcut.
Moș Nicolaie i-a adus printre altele și o săniuță și înaite să plece am fost în spatele blocului și l-am tras, apoi în Romniceanu unde s-a dat pe derdeluș mult și i-a plăcut tare deși la început s-a speriat că l-a dat Băiat prea tare.
A învățat să numere în germană până la 10. Stie culorile și câteva alte cuvinte.

A venit toamna

E frig afară și nu mai putem sta mai mult de o oră...Asta e cam maximum...Se dă cu trotineta, "sare" șotronul...Desenează linii drepte și curbe, și câteodata cercuri. Alaltăieri a alergat de trei ori până la bulevard și înapoi, adică destul de mult și a doua zi avea febră la picioare. Cel puțin așa cred, pt că a zis de vreo 2-3 ori că îl doare piciorul...Altceva nu prea facem afară, în afară de a plimba căruțul lui Sasha.
Azi a mâncat un sfert de castron de ciorba el singur singurel (restul i l-a dat mama și Andrei). E în continuare f reticent când trebuie să mănânce pt prima oară (de când își amintește el) ceva nou. Nu știu cum să-l conving să deschidă gura.
În schimb, ar mânca în continuu bomboane (nu dulciuri în general, ci bomboane!!!). Aici își băgase o întreagă bomboană Rafaello în gură..
Săptămâna viitoare mergem la oftalmolog, la ortoped și la dr.Calapod. Sunt cam îngrijorată pt primele două...

"Mă doare piciorul la cot"

"Mă doare piciorul la cot" e o propoziție drăguță, dar acum că tot a început să turuie aș fi vrut să-l zică și pe r și tot timpul pe s, să-l zică clar pe l, dar de unde...trebuie să stau mereu cu gura pe el. Dar cu r oricum nu reușesc să-l fac să-l zică. Ata ete...
Bogdan are acum aproape 31 de luni si cica ar trebui sa stie sa faca o multime de lucruri. Sare cu ambele picioare(de putin timp, max o luna), deschide usile (de pe la 2 ani, daca nu mai demult), isi spala mainile si se sterge(de mult, nu-l prea las - ce s-ar intampla daca ar avea acces sa o faca de cate ori vrea el??) stie toate culorile (nu cred ca stie gri si s-ar putea sa incurce maron cu negru) de cel putin 2-3 luni, se spala pe dinti cu ajutor, urca de mult scarile punand picioarele alternativ(nu stiu cum sa ma exprim mai bine), stă într-un picior cam 3 secunde, poate purta o conversatie, foloseste prepozitiile, face la olita in timpul zilei(adica nu cand doarme), foloseste si mai mult de 3 cuvinte intr-o propozitie...Deci, nici măcar cu vorbitul nu stăm deloc rău :)
Pe Sasha a început să-l accepte mult mai bine, aproape tot timpul. E foarte încântat și vrea mereu să-i facă pe plac :)

Spunem poezii și mergem cu rolele

Bogdan știe să zică mai multe poezii și îi place la nebunie să i le zică lui Sasha. Știe Iepuraș coconaș, Tica tica, 123 Baba la bordei, Șoricel burtos, Pisicuță pis pis pis. Și mai știe una de la bunica, cu Hai să ne jucăm, să ne legănăm.
Mai știe să-și zică tot numele, adresa de la București (și pe cea de la Constanța, dar asta e mai ușoară), știe câteva litere (a, i, o, b, m, s, t, g, n, d)
De vreo câteva zile a început să pună întrebări, ce e asta, cine e acolo...
Ieri s-a plimbat cu rolele prin casă, pe covor mai mult. Nu a căzut, cum se așteptau toți...Cu tricicleta încă nu știe să mearga...Cu trotineta, da. A inceput să pună ambele picioare sus...

Later edit. Seara i-am sărbătorit pe Vio și pe bunica Valerica

În lumea lui Bogdan a intervenit Sasha

În lumea lui Bogdan a intervenit Sasha. Și după aceea și niște perfuzii. Fără legătură una cu alta...
Pe Sasha l-a vazut prima dată pe 17 august. Atunci s-a născut Sasha,iar Bogdan, împreună cu tati și Mariana l-au vizitat la Euromaterna.

Apoi, pe 20 august, l-am luat acasă.

Și de atunci, Bogdan încearcă să se obișnuiască cu noul venit...sperăm că nu vor fi incidente majore.
Acum să povestim despre perfuzii. Vineri și sâmbătă, a făcut kk moale, dar nu îngrijorător. Sâmbătă noaptea a vomitat de 3 ori intr-o oră. Am sunat la medicover și mi-a zis, daca mai vomita sa-i dau metoclorpramid 7-8 pic și daca vomită într-o jumatate de oră de la administrare să-i mai dau 3-4 pic (supradozajul are niște efecte destul de rele). Și debridad dacă-l doare burta. Și mâncare de regim...
Duminică după amiza a mai vomitat de 2 ori la rând. Am sunat la medicover și mi-a zis pe lângă ercefuryl(pe care il dadusem eu) să-i dau hidrasec. Bogdan vomitase acum de fapt ercefurilul...
Luni dimineața am trimis-o pe mama la Medicover cu probe de kk, și i-am zis să ia și copilul cu ea.Andrei insista să mearga la spital, până la urmă i-a pus perfuzie la Medicover. Și așa 3 zileȘ dimineața perfuzie la Medicover, seara venea un asistent și-i făcea perfuzia acasa. A fost f cuminte, stătea liniștit și nu a plâns deloc, nici când i-a pus branula, nici cand i-a scos-o. Dna dr i-a dat un creion cu un cap de fetiță, asistenta l-a învățat o poezie(cu șoricelul burtos), iar copii care plângeau erau aduși la el, să-l vadă ce cuminte stă. Ca la circ...
De miercuri nu a mai făcut kk moale și miercuri seara nu i-a mai făcut perfuzie, i-a facut injecția direct în branulă. De azi dimineață i-a ampicilina pe gură...Cam asta a fost...Urât...

Cum ne petrecem timpul pe canicula

Bogdan are inca o pasiune arzatoare pt apa. Cand iese afara, aproape 80% din timp se balaceste in apa.
Umple galetuse/stropitori/sticlute/forme/dopuri cu apa de la canal si le varsa in gradina sau isi uda floarea care crede el ca este ca floarea muzicala a lui Pocoyo... Tot astepta ca dupa ce o uda sa cante. Acum i-a mancat-o Igor :)


Daca nu uda florile, face baloane de sapun. De cele mai multe ori varsa spuma in primele 5 minute, dupa care cere alta.

Si cand se indura cineva sa-i umple piscina, se balaceste in ea.

Cand avem chef, mancam mure multe, multe:

Sau râdem tare-tare:


La plaja merge destul de rar, pentru ca e insuportabil de cald...Din pacate...

Bogdan are acum 95 de cm :)

Nu intelegeam de ce ii sunt scurte tricourile cumparate pentru vara asta. L-am masurat si are 95 cm. Din pacate nu mai stiu sigur cat avea ultima data... Oricum nu depasise 90 de cm...eu asa imi aduc aminte. Si asta se intampla acum vreo luna.

Cand scapam de pampersi?

De cateva saptamani (3-4) ne-am aprovizionat cu o groaza de chilotei si am incercat sa-l lasam fara pampersi in timpul zilei (exceptie cand plecam afara mai mult decat pana la piata). La somn(si la pranz si noaptea i-am pus mereu). Are zile intregi cand nu face decat la olita, si altele cand e teroare...I-am luat 3 perechi de "training pants"(Chilotei speciali pentru etapa de trecere de la pampers la chilotei), macar sa nu mai fie accidentele asa de grave. Ii testam incepand de sambata. Nu stiu daca am curaj sa-i scot pampersii la somn...

Buba mami, foarea cade

Deja nu ne mai speriem de roşu în gât, de muci, tuse şi dintr-astea. Febra peste 39 ne sensibilizează doar puţin. Dar un ghiveci de ~8kg căzut pe degetul mare de la picior parca mi-a dat fiori. Fiori mi-a dat mie. Durere, unghie vânătă şi plâns sfâşâietor, lui Bogdan.
Ieri ne-am jucat de dimineaţă cu mingea gonflabilă, el o dădea peste uscătorul de rufe iar eu i-o luam dintre flori. Am plecat un pic de langă el şi dintr-o dată am auzit ureltul. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dacă s-a suit pe ghiveci sau l-a tras, cert e ca i-a aterizat pe deget.
Acum merge in calcâi, foarte amuzant...Trebuie sa ajungem si la doctor, dar nu ştiu cand. Totuşi, nu pare a fi degetul rupt. Nu s-a umflat, doar s-a înroşit. Sper să nu-i cadă unghia...

Mesi mami!

Sunt cele mai frumoase cuvinte pe care le-am auzit vreodata!
In traducere "mersi mami".
Nu am auzit nici macar un singur "r" din gura lui Bogdan pana acum. In unele cuvinte accentueaza cumva ca e r, desi nu-l spune, nu prea stiu cum sa explic. In altele, pur si simplu il sare. Oricum ar fi, eu m-am topit dimineata dupa ce i-am dat dopul de la sticla de spuma si el mi-a zis suav "mesi mami!" Ce nu face baiatul meu pt fuma (=spuma).

Ce mai facem noi?
Pe langa intocmit bagaje de spital, necesarul pt Sasha si alte mici detalii, sunt in cautare de cea mai buna masinarie ever pt facut baloane. Asta inseamna: sa nu curga lichidul din ea, sa faca baloane multe, cu putin efort si sa nu se strice dupa cateva utilizari. Cer prea mult? Se pare ca da, tinand cont ca avem deja 5 gadgeturi care nu indeplinesc concomitent aceste conditii. Si trebuie sa mai caut formula castigatoare pt solutia de facut baloane. Cam asta.

Bogdan e la plaja cu tati si Marie. Ieri au fost si dimineata si dupa amiaza si a stat in apa pana s-a invinetit, desi, evident, la inceput nu vroia sa intre deloc. Dupa aia, a vazut o fetita si s-a dus dupa ea :) E primul weekend dupa ce am venit din Bulgaria cand e vremea ok de plaja. Halal vara.

Igor a crescut si Bogdan il ia mult mai greu in brate. Pe langa asta, a inceput sa-l clantane. Cand nu mai poate sa se apere, il dojeneste "Igor, nu! Igor, Nu!" S-a cam schimbat situatia intr-o saptamana, cat am fost la Bucuresti. Pana sa plecam, doar Bogdan il chinuia pe Igor, acum se chinuie parte in parte.

La Bucuresti, ne-am intalnit de cateva ori cu Mica si o data cu Andrei si Ana. Andrei este un baietel care acum are 4 ani jumatate. Prima oara cand l-am vazut, eram insarcinata cu Bogdan, mai aveam 2-3 saptamani si nasteam si mi-am dorit f tare ca Bogdan sa semene cu el. Si culmea, a semanat, cel putin pana acum. Cuminte si frumos :) (si modestia unde-i?? :).
Nu prea s-a lasat Bogdan dus la joaca de Andrei pana cand a rostit cuvantul magic "pietre": ne jucam cu pietre? Doua zile dupa aia, mi-a povestit Bogdan cum s-a jucat el cu Andrei cu pietre.

De Mica este fascinat. Cand am plecat la Bucuresti, pe drum, doar Mica a zis, jumatate de ora, in continuu. A incercat sa o ia de mana, sa-i dea jucarii, sa-i dea mancare, i-a dat si cu balonul in cap, doar sa-l bage in seama. Mica nu a reactionat decat la un sticks. Urmatoarea zi, au progresat, au stat destul de mult singuri pe canapea :) si o data i-am surprins chiar ca interactionau.

Intr-o seara am fost in Afi si pt ca mie mi se facuse rau, am vrut sa mancam in alta parte decat la KFC (unde mancam de obicei, pt ca ne era macar pe rand, pofta). Si am intrat la Steak House. Vom mai merge. Mancare a fost buna, suficienta, rezonabila ca pret, sanatoasa iar Bogdan a putut sa se plimbe in voie pe canapeaua lunga cat tot peretele. Asta si pentru ca pe partea respectiva nu erau mesele ocupate (de aia am si ales locul). Ne-am dat seama ca Bogdan stie multe cuvinte pe care nu le-a spus niciodata (iar mie mi s-a confirmat ceea ce banuiam- copilul prefera sa-i dea altcineva in afara de mine sa manance). Deci: eu si Cristi ne luasem cam acelasi lucru de mancare (cel putin ca aspect): eu pui cu piure si salata de varza, el vita cu salata de varza si cartof copt. Copilul nu a vrut sa guste macar de la mine. Cand ma vedea ca tai din carne, zicea obsedant: mami, nu! mami, nu! Cristi ii dadea din friptura lui iar el a cerut "varza" fara sa fi auzit acel cuvant (cerusem meniul numarul x, nu pomenise nimeni ce contine acel meniu). Mama mi-a zis ca nu i-a dat varza cat timp a fost la ea. Deci copilul si-a amintit de varza de cand mancase cu mai mult de o luna in urma, cu tac-so, varza acra.
La fel, cand am fost la Ina, asteptam la interfon si el a zis Ina, tobe...Isi amintise ca la Ina canta la tobe si nu asta m-a impresionat, dar ca a zis cuvantul fara sa il mai fi auzit de cel putin doua luni, cred...

Cam asta.

Despre cum sa cresti un copil...sau doi

Nu am visat sa am copii. Cum nu m-a interesat sa ma casatoresc. Nu m-am visat (la figurat) niciodata in rochie de mireasa, sa ma gandesc cum va fi propria nunta. Nu m-a interesat niciodata sa prind buchetul de mireasa. Am inteles ca multe fete fac asta. Cat despre copii, din cauza unor frustrari din copilarie, imi promisesem ca nu voi avea unul pana nu voi fi bogata. Nu sunt. Dar sunt insarcinata cu cel de-al doilea copil. In momentul asta, nu inteleg rostul unei vieti fara copii. Nu in orice conditii. Nu inteleg inca de ce poti sa faci copii fara sa ai o situatie materiala decenta. Sau sa ai macar solutii fezabile ca sa reusesti sa ajungi in viitorul foarte apropiat sa o ai. Situatia materiala, ca multe altele pe lumea asta nu este decat o iluzie, nu poti sa stii ce iti rezerva viitorul. Dar poti macar sa fii realist.
Am ramas insarcinata cu Bogdan dupa ce mi-am facut toate analizele, incepusem sa mananc mult mai sanatos, etc. Stiam tot ce se poate stii despre alimentatie si analize in sarcina. Dar nu am depasit stadiul asta pana dupa ce am nascut. Din cauza faptului ca o fiinta draga si mai multe cunostinte si-au pierdut copii in timp ce eu eram insarcinata, mintea mea refuza sa isi faca planuri pentru dupa ce nasc. Nu stiam nimic despre cum e sa cresti copilul. In secolul asta, cand esti bombardat de atata informatie, eu nu citisem nimic despre contractii si travaliu (asta poate si pt ca eram programata pt cezariana...), despre alaptat, culcatul copilului, diversificare si tot ce vine dupa nastere. Insa nu m-am indoit nici un moment ca ma voi descurca. E ca si cu interviurile. Cand ma hotaram sa merg la un interviu pt un job nou, consideram din start ca ma voi descurca cu taskurile jobului respectiv. Problema mea a fost mereu interviul in sine...Pot face astfel o comparatie intre nastere si interviu. Daca reuseam sa nasc ok si copilul era ok dupa nastere, cresterea lui nu mi se parea o problema.
Ca urmare, am alaptat pana la 6 luni jumatate, copilul a dormit toata noaptea dupa prima luna de viata, se joaca si singur, nu trebuie sa stea cineva dupa fundul lui non stop, nu e agitat, nu trebuie sa alerg dupa el cu mancarea: daca ii e foame vine el la mine sa manance, nu urla in timp ce mananca, daca nu vrea, pot sa ma pun si in cap ca el tot nu mananca. Deci nu as avea motive sa fiu stresata. Si totusi...
Se stie ca perioada dintre 2 si 3 ani este o perioada grea in educatia unui copil. Atunci incepe sa-si dea seama de propria personalitate si incearca sa forteze limitele. Tocmai in acesta perioada, nu mai sunt atat de disponibila pt Bogdan. Am fost la serviciu si mi-a fost foarte bine, as fi ramas pana aproape de nastere...dar...
E greu sa ajungi acasa si sa vezi ca nu a dormit la pranz si a mancat doar prostii, nu te mai poti intelege cu el, pentru ca un copil care e obisnuit sa doarma cate 3 ore la pranz se resimte daca nu doarme, si nu mai puteam sa rezonam. Nici macar nu mai puteam sa ii completez masa, pt ca era prea obosit.
Varianta sa nu stea cu mine deloc e si mai horor. Unui copil nu i se permite de 5 ori sa faca ceva (nici macar o data) si a doua oara sa i se zica "nu-i voie". Unde mai e coerenta? Cum sa stie un copil sa deosebeasca aceeasi situatie cu consecinte diferite? De unde sa stie care este "varianta corecta"? Unui copil nu i se lasa la indemana lucruri periculoase si cand le manevreza sa fie certat/batut. Daca un adult nu intelege ca lucrurile respective sunt periculoase, cum ar putea un copil? Apoi, un copil nu se lasa pe langa situatii periculoase doar pt faptul ca stii tu ca nu se duce acolo. Cine ti-a zis? Nu s-a dus de 1000 de ori, dar se poate duce a 1001-a oara. Si e de ajuns.
Unui copil trebuie sa ii asiguri un mediu cat mai sigur, nu plin de restrictii, nu trebuie sa auda de 100 de ori pe zi ca nu are voie.
Pe langa toate astea, burta mea nu imi permite sa il mai alint, sa ma mai joc cu el fara restrictii, nu pot sa stau mult in picioare, nu-l pot ridica, nu-l pot lua in brate. E frustrant.
E si mai frustrant cand cineva care nu se implica intr-o anumita chestie, iti da sfaturi despre cum ar trebui facuta chestia respectiva. Daca e asa simplu, implica-te! Arata-mi cum. Eu am crescut copilul dupa bunul simt. Daca am vazut ca o saptamana nu a mancat nimic cu lingurita, i-am dat piureu cu biberonul. Daca am vazut ca nu adoarme decat daca stau langa el, am stat langa el. Orice copil are toane de-a lungul timpului, dar mi se pare mai important sa ii asiguri intr-un fel sau altul somunul, masa si nevoia de joaca, decat sa te pui contra si sa incerci sa faci totul ca in carti, lasand astfel copilul nemancat si nedormit si pe deasupra agitat. Cartile iti dau indicatii, dar copilul nu e un robot. Nu-l poti programa. Daca tie nu-ti place sa dormi singur, de ce i-ar place lui? Daca tu nu ai chef sa nu mai faci o anumita chestie, de ce ar avea el? Cu cat urli mai mult la copil si cu cat il agiti mai rau, cu atat iti va fi si tie mai greu. Sa ma contrazica cineva cu argumente plauzibile. Nu doar cu asa trebuie facut.
Pana acum oricum a fost floare la ureche cresterea lui Bogdan. Greul cu adevarat urmeaza de abia acum. Deja apar intrebarile. Cum vor dormi amandoi deodata, cum vor adormi, cum ne vom imparti, cum va reactiona Bogdan cand il va vedea pe bebe in bratele noastre...Sunt intrebari la care nu stiu inca sa raspund...Dar e clar ca voi avea nevoie de mult ajutor si implicare, nu doar de sfaturi intelepte pe care nu le pot pune in aplicare...

Link cu jocuri pentru copii mai mari de 2 ani

Aici

Bogdan şi Igor

Tot pomenea Anca ceva mai jos de căţelul nou-intrat în familie, Igor. Iată-l:

Balgaria 2010

Multa vreme a trecut de cand nu m-am mai invrednicit sa scriu ceva...Intre timp eu am inceput serviciul, am intrat iar in concediu, am fost in vacanta, am revenit la serviciu si iar am intrat in concediu...Si acum suntem la Constanta, unde numai vreme de plaja nu este...
In vacanta am fost in Bulgaria, locatie pe care am ales-o din cauza de burta mare. Mai exact pentru ca era destul de aproape si la indemana de casa. Hotelul a fost ok, cam ca hotelurile de 3 sau 4 stele de la noi, dar de la munte, ca cele de la mare sunt putine ok(cred...). Asta e hotelul.
Lui Bogdan i-a placut, s-a comportat bine, cu cateva exceptii...Nu a mancat aproape deloc...adica a mancat in 7 zile cam cat mananca intr-o zi obisnuita. Ajunsese sa aiba o asa repulsie fata de sala de mese ca refuza pana si ciocolata din clatite. Nu vroia NIMIC. Nici nu il puneam bine in scaun si vroia jos. Parerea mea e ca a mancat mai bine in primele 2 zile cand nu l-am pus in scaunul de bebe. Dar asta mi-a fost mie invatatura, cui nu-i convine ce face copilul, sa nu se uite... :)
La piscina s-a jucat cu Igor, un baietel care nu avea nici un an jumatate dar era grasun taaare de tot. Igor ii aducea apa cu caldarusa direct din piscina, nici el nici maica-sa nu aveau nici un stres ca pica in apa. Eu de cate ori se apropia Bogdan de piscina ma panicam tare de tot. B a incercat sa ii ia o data grebla (lui) din mana, iar Igor i-a administrat 2 greble peste mana si de atunci s-au jucat fara sa mai comenteze nici unul. B era innebunit dupa el. Cand am ajuns la Constanta si a trebuit sa il botezam pe catelusul primit de mama de ziua ei, toata familia, cu exceptia mea, au fost de acord sa il botezam Igor. Iar Bogdan e innebunit si dupa noul Igor.
Cu Eric s-a jucat destul de mult, dar a si dat in el de cateva ori. Tinand cont ca si Eric l-a muscat si l-a ciupit de cateva ori, fara motiv, putem spune ca au fost chit.
Anul asta B a acceptat in sfarsit colacul. Vara trecuta nu am reusit sa-l conving. A fost f satisfacut prima data cand si-a ridicat singur picioarele si a inotat. Am vrut sa ii iau aripioare dar nu am gasit in timp util (adica inainte sa plecam) pt varsta lui.

Era disperat dupa bilele de la biliard, trebuia sa ocolim tot hotelul sau sa-l tinem de vorba sa nu vada ca trecem pe langa sala de joc...
Mai era disperat dupa pestii din acvariu. A gonit niste copii mult mai mari decat el pentru ca ii luasera locul in fata acvariului...

Si dupa tati. S-au dragalit tot concediul...

Dar nu se putea sa nu se si imbolnaveasca, nu?!? Vineri am ajuns in Bulgaria si marti avea febra 39.4...Dar am supravietuit cu totii evenimentului.
Am fost si la o manastire din imprejurimi, ca sa vada copilul cum e sa mergi in concediu cu alergaturi...

Manastirea s-a dovedit a fi de fapt un ansamblu de grote pe doua etaje, care ne-au obosit pe toti rau...

Cam asta a fost...Ne mai ducem si altadata la AI, daca esti cu copii este, din punctul meu de vedere, cea mai buna varianta. Sper doar sa gasim o varianta mult mai buna de tara/hotel/AI.

Am cel mai cuminte copil :)

Îmi vine să-l pap câteodată :)
De ieri cineva își repară ceva în bloc și e un zgomot infernal. La 8 dimineața încep să bocăne și de la 9 la 3 dau cu o bormașină ceva în continuu. Au și pauze de bormașină/picamăr sau ce o fi, dar atunci doar bocăne. Ei și cu toate astea, Bogdan a adormit. Ieri își bea laptele și fix când a terminat au făcut ăia o pauză de 5 min. Și atunci a adormit. Nu s-a trezit când și-au reluat dobitocii activitatea cu bormașina...Am zis totuși că ieri s-a întâmplat să fie liniște și de aia a adormit. Azi însă a adormit cu zgomotul de picamăr :) Se auzea de ziceai că sunt ăia chiar în casă la noi....
Deci, am băiat cuminte...Sper să îi semene și frac-su!
Vitaminele mi le cere el, papa îmi cere el, apă îmi cere el, ce mai, Doamne ajută!
Acum are un mare hobby, să alerge pe spătarul canapelei. Și se amuză teribil. Pe mine mă ia cu palpitații. De abia aștept să ajungă tricicleta pe care am comandat-o, că poate cu ea prin curte o să-și mai consume din energie...I-am comandat și trotinetă( și încă un lego, că e înnebunit). Cam asta.
L-am cântărit la dr și are 12 kg. În ritmul ăsta o să-i fie bun scaunul de mașină până intră la școală :)

Alt virus a trecut...

Pe 22 februarie l-am dus la consult, era ultima zi de antibiotic, nu mai tusea si nu-i mai curgea nasul de mult timp. Calapod a zis ca la plamani nu se mai aude absolut nimic, iar gatul nu era rosu. Marti seara(cam pe la 8) a inceput sa faca febra. Noi il scosesem afara, in jurul blocului, vreo jumatate de ora pe la 5 jumatate. Este exclus, a zis si dr, sa fi luat ceva atunci, ca nu se manifesta asa repede.
Deci: marti seara a avut febra, parca 38, nu i-am dat nimic, miercuri seara a facut 38 cu 6, (i-am dat panadol) s-a culcat si la 5 dimineata s-a trezit plangand, avea 38 cu 4 sau pe acolo. I-am mai dat o data panadol si apoi joi la 5 cand am plecta la dr avea 38 cu 3 iar la dr avea 38 cu 5 si i-a dat acolo panadol. Pana sa mergem la dr nu avea nici un alt semn de boala, doar nu prea mai manca, de fapt era mofturos, ca unele chesii le manca. Baiat a zis ca unul din cele 3 scaune de miercuri era mai ciudat, cu spume (sorry)...Si a dormit f mult. Joi dimineata parca, a dormit pana la 10.30 apoi l-am luat in brate si a mai motait pana la 11!!!Altceva nimic. Nu muci, nu tusit, nu bube. Cand l-am dezbracat la dr, avea niste bubite mici. Si gatul rosu.
De cand am plecat de la dr pana acum nu a mai facut deloc febra. E clar. Dupa ce i-au iesit bubele!!! A zis dr ca s-ar fi mirat daca nu era si rosu in gat ca de acolo pleaca totul, adica a ajuns virusul in gat si acum se manifesta prin febra si bubite....I-a dat pikovit o saptamana, vitamina c, oscillococcinum si zyrtec. Primele ca sa-i mai aduca pe calea cea buna sistemul imunitar. Pt ca problema cea mare e ca el nu a luat contact cu vreo colectivitate...a stat doar in casa. Si nu am avut musafiri bolnavi...decat pe Ina...Iar singurul loc unde l-am dus a fost la Medicover insa chiar nu a stat pe langa copii, cum se intampla de obicei, sambata l-am tinut doar langa mine iar luni nu a venit decat un singur copil care a stat la 3 metri de el si a stat max jumatate de minut. Deci e clar ca avea sistemul imunitar varza dupa pneumonie si la primul microb...hop, l-a luat si el. Asta e. Muncim pt imbunatatire. I-am dat de atunci si septilin in fiecare zi, o sa-i cumpar si ulei de peste si vedem ce va fi. I-am dat si suc de portocala, sper sa-si revina.
Bube nu mai are, au fost doar pe piept si pe burta.

Jucării

Nu prea se mai joacă cu mașinuțele, doar cu una cu telecomandă pe care a primit-o de la Camelia. Nici cu mingiile, de fapt cred că se joacă aproape numai cu lego...
Îmi mai aduce cărți să-i citesc, în rest se joacă cu măscuța de la aparatul de aerosoli, cu cănuța cu pai sau cu alte ciudățenii. Dar Lego rules.

Olița

Pe 26 ianuarie a făcut prima dată pipi la oliță. Cu bunicu...Între timp a făcut o dată și kki, dar o singură dată și s-a întâmplat să fie pe oliță, că dacă îl văd că face și încerc să-l pun pe oliță face urât. Așa, dacă îl pun pe oliță stă destul de mult și din când în când se ridică să vadă dacă a făcut ceva.

Pneumonie

Am hotărât să nu-l mai duc la grădiniță. Toată luna ianuarie nu l-am dus (și nici ultima săptămână din decembrie) și nu s-a mai îmbolnăvit deloc, deși a stat afară și mai mult de o oră pe -15 grade... De pe 1 până pe 4 februarie l-am dus din nou și deja pe 4 începuse să aibă muci. Asta era joi. Pentru că era invitat la o zi onomastică am zis să nu-l duc vineri la grădi, poate îi trec mucii. Dar nu i-au trecut. Luni l-am dus la doctor și mi-a zis că are bronșiolită. Aerosoli (adrenalina 1 ml, dexa 1 ml si ser fiziologic) de 2 ori pe zi, ketof seara 2,5 ml, eurespal de 3 ori pe zi câte 4 ml. Si picaturi de nas, nu mai stiu cum se numesc. Plus dacă în 3 zile mai are febră, antibiotic...și joi neapărat la control.A avut febră duminică și luni (doar seara și puțintel, max 38.7 în funduleț). Marți nu a mai avut deloc iar miercuri iar, seara, 38.5. Joi când l-am dus la control, de la plămâni se auzea ciudat, ne-a trimis la radiografie (unde am avut noroc ca am luat girafa de acasă și a fost încântat că o ține și pe ea la poză... a fost un scump) și apoi ne-a pus diagnostic pneumonie interstițială. Acelați tratament doar în loc de adrenalină ne-a dat ventolin câte 0,3 ml/3 ori/zi. Antibioticul i l-am dat prima dată joi seara (pe 11 feb). Mi-a zis să venim iar sâmbătă la control, ca să vedem dacă a reacționat la antibiotic, dacă nu, trebuie injectabil și probabil o sa stea cu branulă. Dar n-a fost cazul pt că azi, adică sâmbătă l-a ascultat și nu se mai auzea ciudat de la plămâni. Continuăm tratamentul, doar luni nu-i mai pun ventolin în aerosoli și mergem iar la control.
În toată această perioadă, Bogdan a mâncat normal și nu părea deloc atât de bolnav. Am avut super noroc că am fost la dr luni. Eu mă dusesem să se uite în gât...dar nu mi se părea grav...fusese altădată mult mai grav, după părerea mea...Dar m-am înșelat. A fost cel mai grav de până acum. Apoi joi la fel, dacă nu-mi zicea dr dinainte să vin, nu știu dacă mă mai duceam, pt că începuse să tușească doar cu vreo jumătate de oră înainte să plecăm la dr. Și când colo el avea pneumonie...
So...Am hotărât să nu-l mai ducem la grădi. Sunt convinsă că asta nu înseamnă că nu o să se mai îmbolnăvească...dar nici chiar așa.

Sunt supărată și bulversată. Am fost la ortoped și Bogdan are platfus. Trebuie să poarte branțuri. Inclusiv în casă. Trebuie să-i fac masaj câte 10 min de 5-6 ori pe zi. Și mai încolo să-l duc la karate sau balet...nu de performanță, ci doar pt mișcări. Am fost la dr Burnei, la Euroclinic. Consultația a fost 250 RON. La CMU era 400 RON!!!
Trebuie să-l duc la control din nou după ce împlinește 3 ani. O să-l duc la 3 ani și o lună... Ar fi trebuit să merg prima dată în primele 30 de zile de la naștere. Dar asta chiar nu mi-a zis-o nimeni.
Normal că sunt supărată că are platfus. Dar sunt supărată și bulversată pt că am impresia că toate ideile noi din pediatrie sunt niște mari bullshit-uri. Să nu decalotezi copilul, să nu-i pui pantofi cu talonetă, să-i dai sân până la 2 ani, să nu-l pui la oliță la 5 -6 luni etc. Și câte or mai fi și eu nu le-am descoperit sau nu mi le amintesc acum.
Pe asta cu "să nu decalotezi copilul că în țările civilizate nu se decalotează" macar am înțeles-o mai repede. Normal că nu se decalotează, pt că asigurările sunt deja scumpe și "operația" costă bani. Asta scria chiar pe AAP, cine are ochi să citească și să înțeleagă ce trebuie. Cine nu, decalotează copilul în sistem de urgență, când nu mai e altă cale iar copilul chiar rămâne, cel puțin o perioadă cu traume.
Cu taloneta nu știu încă ce să zic, decât că regret amarnic că nu i-am luat de la început numai pantofi cu talonetă. Nu știu și cred că nici nu voi afla vreodată dacă chiar contează. Dar de ce să te riști și să nu-i pui și să ajungi ca mine acum? Bogdan de exemplu are și cu și fără. Nu pare deranjat atunci când îi poartă pe cei cu talonetă. Așa că...În plus, marea majoritate a persoanelor din generația mea au purtat. Mă rog, despre asta am mai citit variante cum că de fapt taloneta poate să facă și rău. Nu sunt încă foarte sigură. Și probabil nici nu voi fi vreodată...
Cu alăptatul timp îndelungat chiar mi se pare un bullshit mare. Nu am chef să dezvolt acum.
Cât despre oliță, sper că pe următorul copil îl voi pune la oliță începând cu următoarea zi în care va sta în fund. Și nu mă conving nici măcar cei care spun că a stat copilul la început și apoi nu a mai vrut. Pentru că nu au renunțat la pamperși. De aia.
So...sunt supărată și bulversată...

Gummy Bear Song

Noua pasiune:
http://www.youtube.com/watch?v=astISOttCQ0

Azi-noapte s-a trezit pe la 3, m-am dus la el și stătea în fund și plângea. L-am luat în brațe și am vrut să văd dacă e ud. I-am bagat mana pe la ceafa, era singura posibilitate, pt ca era în sac. Am avut un șoc. Pe ceafă și mai ales pe spate, era rece gheață. Dar gheață-gheață! În cameră era cald, așa că tind să cred mai degrabă că transpirase, decât că îi era frig. Sau avusese temperatura. Din păcate nu i-am luat temperatura atunci, pt ca i-am ținut mâna pe spate să îl încălzesc și imediat ce s-a încălzit a adormit...(oricum, la mână nu mi s-a părut că ar avea febră, deși am văzut că e f înșelătoare această metodă de luat temperatura).
Ieri au fost la noi Doru cu Alina. Lui Bogdan îi e tare drag de Ana-Maria, a iubit-o, a vrut să-i dea să pape (a și trosnit-o la un moment dat, dar per total a ocrotit-o). So, sper să nu fie probleme cu fratele/sora. Andrei intra cam tare în Bogdan dar el nu s-a intimidat deloc, ceea ce mi se pare super ok. Nu a plâns și nu mi-a cerut ajutorul decât o dată, deși Andrei făcea pe autoritarul (nimic deplasat ci doar își spunea cuvântul diferența de vârstă). Bogdan îi vine până la umăr, dar e diferență de mai bine de doi ani între ei.
De Revelion, la Pitești, Bogdan nu a mâncat mai nimic, din fericire de când am venit acasă a început să mai pape. Oricum, dacă îi dau chiftele de la Ikea, papă în continuu. Eric avea o jucărie ca un borcan în care băgai niște forme și cânta o melodie cu biscuiți. Lui Bogdan i-a plăcut f tare. Plus niște rățuște care luminau care l-au fascinat total. În continuu și le punea pe frunte ca să le aprindă(așa îl învățase tac-su)
Mâine mergem la grădi. Sunt curioasă cum va reacționa după o pauză așa de mare.