Deja nu ne mai speriem de roşu în gât, de muci, tuse şi dintr-astea. Febra peste 39 ne sensibilizează doar puţin. Dar un ghiveci de ~8kg căzut pe degetul mare de la picior parca mi-a dat fiori. Fiori mi-a dat mie. Durere, unghie vânătă şi plâns sfâşâietor, lui Bogdan.
Ieri ne-am jucat de dimineaţă cu mingea gonflabilă, el o dădea peste uscătorul de rufe iar eu i-o luam dintre flori. Am plecat un pic de langă el şi dintr-o dată am auzit ureltul. Nu ştiu ce s-a întâmplat, dacă s-a suit pe ghiveci sau l-a tras, cert e ca i-a aterizat pe deget.
Acum merge in calcâi, foarte amuzant...Trebuie sa ajungem si la doctor, dar nu ştiu cand. Totuşi, nu pare a fi degetul rupt. Nu s-a umflat, doar s-a înroşit. Sper să nu-i cadă unghia...
vineri, 23 iulie 2010
duminică, 18 iulie 2010
Mesi mami!
Sunt cele mai frumoase cuvinte pe care le-am auzit vreodata!
In traducere "mersi mami".
Nu am auzit nici macar un singur "r" din gura lui Bogdan pana acum. In unele cuvinte accentueaza cumva ca e r, desi nu-l spune, nu prea stiu cum sa explic. In altele, pur si simplu il sare. Oricum ar fi, eu m-am topit dimineata dupa ce i-am dat dopul de la sticla de spuma si el mi-a zis suav "mesi mami!" Ce nu face baiatul meu pt fuma (=spuma).
Ce mai facem noi?
Pe langa intocmit bagaje de spital, necesarul pt Sasha si alte mici detalii, sunt in cautare de cea mai buna masinarie ever pt facut baloane. Asta inseamna: sa nu curga lichidul din ea, sa faca baloane multe, cu putin efort si sa nu se strice dupa cateva utilizari. Cer prea mult? Se pare ca da, tinand cont ca avem deja 5 gadgeturi care nu indeplinesc concomitent aceste conditii. Si trebuie sa mai caut formula castigatoare pt solutia de facut baloane. Cam asta.
Bogdan e la plaja cu tati si Marie. Ieri au fost si dimineata si dupa amiaza si a stat in apa pana s-a invinetit, desi, evident, la inceput nu vroia sa intre deloc. Dupa aia, a vazut o fetita si s-a dus dupa ea :) E primul weekend dupa ce am venit din Bulgaria cand e vremea ok de plaja. Halal vara.
Igor a crescut si Bogdan il ia mult mai greu in brate. Pe langa asta, a inceput sa-l clantane. Cand nu mai poate sa se apere, il dojeneste "Igor, nu! Igor, Nu!" S-a cam schimbat situatia intr-o saptamana, cat am fost la Bucuresti. Pana sa plecam, doar Bogdan il chinuia pe Igor, acum se chinuie parte in parte.
La Bucuresti, ne-am intalnit de cateva ori cu Mica si o data cu Andrei si Ana. Andrei este un baietel care acum are 4 ani jumatate. Prima oara cand l-am vazut, eram insarcinata cu Bogdan, mai aveam 2-3 saptamani si nasteam si mi-am dorit f tare ca Bogdan sa semene cu el. Si culmea, a semanat, cel putin pana acum. Cuminte si frumos :) (si modestia unde-i?? :).
Nu prea s-a lasat Bogdan dus la joaca de Andrei pana cand a rostit cuvantul magic "pietre": ne jucam cu pietre? Doua zile dupa aia, mi-a povestit Bogdan cum s-a jucat el cu Andrei cu pietre.
De Mica este fascinat. Cand am plecat la Bucuresti, pe drum, doar Mica a zis, jumatate de ora, in continuu. A incercat sa o ia de mana, sa-i dea jucarii, sa-i dea mancare, i-a dat si cu balonul in cap, doar sa-l bage in seama. Mica nu a reactionat decat la un sticks. Urmatoarea zi, au progresat, au stat destul de mult singuri pe canapea :) si o data i-am surprins chiar ca interactionau.
Intr-o seara am fost in Afi si pt ca mie mi se facuse rau, am vrut sa mancam in alta parte decat la KFC (unde mancam de obicei, pt ca ne era macar pe rand, pofta). Si am intrat la Steak House. Vom mai merge. Mancare a fost buna, suficienta, rezonabila ca pret, sanatoasa iar Bogdan a putut sa se plimbe in voie pe canapeaua lunga cat tot peretele. Asta si pentru ca pe partea respectiva nu erau mesele ocupate (de aia am si ales locul). Ne-am dat seama ca Bogdan stie multe cuvinte pe care nu le-a spus niciodata (iar mie mi s-a confirmat ceea ce banuiam- copilul prefera sa-i dea altcineva in afara de mine sa manance). Deci: eu si Cristi ne luasem cam acelasi lucru de mancare (cel putin ca aspect): eu pui cu piure si salata de varza, el vita cu salata de varza si cartof copt. Copilul nu a vrut sa guste macar de la mine. Cand ma vedea ca tai din carne, zicea obsedant: mami, nu! mami, nu! Cristi ii dadea din friptura lui iar el a cerut "varza" fara sa fi auzit acel cuvant (cerusem meniul numarul x, nu pomenise nimeni ce contine acel meniu). Mama mi-a zis ca nu i-a dat varza cat timp a fost la ea. Deci copilul si-a amintit de varza de cand mancase cu mai mult de o luna in urma, cu tac-so, varza acra.
La fel, cand am fost la Ina, asteptam la interfon si el a zis Ina, tobe...Isi amintise ca la Ina canta la tobe si nu asta m-a impresionat, dar ca a zis cuvantul fara sa il mai fi auzit de cel putin doua luni, cred...
Cam asta.
In traducere "mersi mami".
Nu am auzit nici macar un singur "r" din gura lui Bogdan pana acum. In unele cuvinte accentueaza cumva ca e r, desi nu-l spune, nu prea stiu cum sa explic. In altele, pur si simplu il sare. Oricum ar fi, eu m-am topit dimineata dupa ce i-am dat dopul de la sticla de spuma si el mi-a zis suav "mesi mami!" Ce nu face baiatul meu pt fuma (=spuma).
Ce mai facem noi?
Pe langa intocmit bagaje de spital, necesarul pt Sasha si alte mici detalii, sunt in cautare de cea mai buna masinarie ever pt facut baloane. Asta inseamna: sa nu curga lichidul din ea, sa faca baloane multe, cu putin efort si sa nu se strice dupa cateva utilizari. Cer prea mult? Se pare ca da, tinand cont ca avem deja 5 gadgeturi care nu indeplinesc concomitent aceste conditii. Si trebuie sa mai caut formula castigatoare pt solutia de facut baloane. Cam asta.
Bogdan e la plaja cu tati si Marie. Ieri au fost si dimineata si dupa amiaza si a stat in apa pana s-a invinetit, desi, evident, la inceput nu vroia sa intre deloc. Dupa aia, a vazut o fetita si s-a dus dupa ea :) E primul weekend dupa ce am venit din Bulgaria cand e vremea ok de plaja. Halal vara.
Igor a crescut si Bogdan il ia mult mai greu in brate. Pe langa asta, a inceput sa-l clantane. Cand nu mai poate sa se apere, il dojeneste "Igor, nu! Igor, Nu!" S-a cam schimbat situatia intr-o saptamana, cat am fost la Bucuresti. Pana sa plecam, doar Bogdan il chinuia pe Igor, acum se chinuie parte in parte.
La Bucuresti, ne-am intalnit de cateva ori cu Mica si o data cu Andrei si Ana. Andrei este un baietel care acum are 4 ani jumatate. Prima oara cand l-am vazut, eram insarcinata cu Bogdan, mai aveam 2-3 saptamani si nasteam si mi-am dorit f tare ca Bogdan sa semene cu el. Si culmea, a semanat, cel putin pana acum. Cuminte si frumos :) (si modestia unde-i?? :).
Nu prea s-a lasat Bogdan dus la joaca de Andrei pana cand a rostit cuvantul magic "pietre": ne jucam cu pietre? Doua zile dupa aia, mi-a povestit Bogdan cum s-a jucat el cu Andrei cu pietre.
De Mica este fascinat. Cand am plecat la Bucuresti, pe drum, doar Mica a zis, jumatate de ora, in continuu. A incercat sa o ia de mana, sa-i dea jucarii, sa-i dea mancare, i-a dat si cu balonul in cap, doar sa-l bage in seama. Mica nu a reactionat decat la un sticks. Urmatoarea zi, au progresat, au stat destul de mult singuri pe canapea :) si o data i-am surprins chiar ca interactionau.
Intr-o seara am fost in Afi si pt ca mie mi se facuse rau, am vrut sa mancam in alta parte decat la KFC (unde mancam de obicei, pt ca ne era macar pe rand, pofta). Si am intrat la Steak House. Vom mai merge. Mancare a fost buna, suficienta, rezonabila ca pret, sanatoasa iar Bogdan a putut sa se plimbe in voie pe canapeaua lunga cat tot peretele. Asta si pentru ca pe partea respectiva nu erau mesele ocupate (de aia am si ales locul). Ne-am dat seama ca Bogdan stie multe cuvinte pe care nu le-a spus niciodata (iar mie mi s-a confirmat ceea ce banuiam- copilul prefera sa-i dea altcineva in afara de mine sa manance). Deci: eu si Cristi ne luasem cam acelasi lucru de mancare (cel putin ca aspect): eu pui cu piure si salata de varza, el vita cu salata de varza si cartof copt. Copilul nu a vrut sa guste macar de la mine. Cand ma vedea ca tai din carne, zicea obsedant: mami, nu! mami, nu! Cristi ii dadea din friptura lui iar el a cerut "varza" fara sa fi auzit acel cuvant (cerusem meniul numarul x, nu pomenise nimeni ce contine acel meniu). Mama mi-a zis ca nu i-a dat varza cat timp a fost la ea. Deci copilul si-a amintit de varza de cand mancase cu mai mult de o luna in urma, cu tac-so, varza acra.
La fel, cand am fost la Ina, asteptam la interfon si el a zis Ina, tobe...Isi amintise ca la Ina canta la tobe si nu asta m-a impresionat, dar ca a zis cuvantul fara sa il mai fi auzit de cel putin doua luni, cred...
Cam asta.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)