Singuri acasa

Asta seara, la culcare am tipat urat la Bogdan...Of, asa de rau imi pare, imi vine sa-l trezesc sa-i cer iertare :( Eram stresata ca azi am fost singuri singurei, toata ziua, nu l-am dus la gradi ca s-a trezit prea tarziu si daca tot nu l-am dus nici azi (nu l-am dus nici ieri ca sa ii mai treaca raceala) am zis sa nu iesim nici afara, ca poate ii trece mai repede raceala...A fost foarte cuminte, ne-am jucat cu masinutele de la Mosu', s-a uitat la Teddy, a papat f bine, a facut aerosoli, si-a scos mucii cu batista bebelusului...Dar cand sa il culc, protesta si m-am enervat si am tipat la el...of. Dupa care am stat sa ma gandesc ca mi-a fost destul de usor cu el pana acum din mai multe motive...cumulate: el e un copil cuminte(desi tac-su crede ca e razgaiat care plange din orice...din pacate as vrea sa pot sa ii urez din tot sufletul chiar sa stie ce inseamna un copil razgaiat...dar mai bine ma abtin, evident :) ), l-am avut pe tati devreme acasa si m-a ajutat si mama.
Cu globurile din brad a fost destul de soft pana acum, a luat cateva dar incearca sa le puna la loc dupa aia, azi a tras un pic si de instalatie dar a renuntat repede cand i-am zis ca nu e voie.
Azi vorbeam la telefon si el tot imi atragea atentia si pana la urma cand a vazut ca nu-l bag in seama, mi-a adus o lingura: ii era foame :)
Nu mai stiu acum ce a mai facut...